Totul a inceput atunci. A inceput rau. Apoi a primit din partea celor care cunosc, afixul “neo”. In medicina “neo” eufemistic, desemneaza neoplasmul-formatiune tumorala care se extinde, facand inutila terapia. Ati vazut o formatiune tumorala? Este foarte bine vascularizata. Creste repede si “suge” mult. Dupa, totul s-a murdarit, s-a innegrit, s-a pervertit, s-a inrait. Pas cu pas. O alta evolutie, o alta scara de valori. Excrescente hade, lacome, de neoprit. Ca insasi tumora. Dupa 23 de ani am devenit. Privim muti si intelegem greu caderea valorilor umane. Batjocura, circul prost este cotidian. Asistam, comentam in cercuri mici, uneori doar familiale. Dar…latul se strange. Lat pus pe grumazul nostru. Am crezut in exemplul dat de: “capul plecat sabia nu-l taie”. Scena s-ar fi petrecut in Moldova anului 1612 , cand Stefan Tomsa, ajutat de tatari, a invins pretendentul sau la tron. Se putea atunci, se poate acum! Dar acum este vorba de siguranta, de viata noastra. Traim sub amenintarea sabiei taxelor si impozitelor. Altfel de unde plata!? Iar cuvantul sperietoare este spus cu tarie la plural. PENSIILOR! Te simti mic, te simti coplesit. Tu esti vinovatul, tu esti raul societatii. Sangele-ti devine greu, ingrosat, negru. Iar vasul impovarat se rupe. In creier, pe inima. Uneori suspinul de usurare este bilateral. Suntem doar urmasi ai dacilor. Ce mai conteza la 2000 de ani dupa, o “spaga” de 1 milion jumatate de euro la baietii destepti!? Ce mai conteaza esalonarea frumos motivata, pe patru ani, al pretului gazului pana la maximul zis a fi real? Practic se va extrage gazul la niste costuri de aproximativ 130 $/1000 m.c. si ni-l va vinde noua, proprietarilor cu aproximativ 400$ si o “redeventa de 3,5%, adica… rasul lumii, 14$ la 1000 m.c.Ce mai conteaza constitutional dreptul tau la vot? Ai libertatea de a renunta la el! Ce mai conteaza viata ta? Privesti cum pe de o parte ti se ureaza sa devii prosper, independent energetic, stat de drept si neaparat pentru tine cu viza, iar pe de alta parte ti se indica beneficiarul firma. Apoi este informat si adevaratul carmuitor de demers al destinului.
Dar astazi este Ziua Armatei!
Pe 25 octombrie 1944, cu arma in mana, dupa o odihna impusa de 24 de ore, Armata Romana avea sa elibereze ultima brazda romaneasca. Avea apoi sa-si lase alti bravi eroi, chiar si pentru Budapesta cea stearsa de pe frontispiciul Arcului de Triumf.
Apara Doamne, Armata Romana!
Cu stima
